Tranzitia spre menopauza este un continuum endocrinologic progresiv care conduce femeia de varsta fertila de la menstre regulate, ciclice si predictibile, care sunt caracterizate de cicluri ovulatorii, la oprirea menstruatiei, asociata cu senescenta ovariana, adica o scadere marcata a hormonilor sexuali feminini, estrogen si progesteron. De obicei, este un proces de transformare a organismului care poate dura de la câteva luni, la trei sau cinci ani.
Începând cu vârsta de 45 și până la 55 de ani, menopauza se poate instala. Dacă menopauza se instalează până în 40 de ani este vorba de menopauză precoce sau timpurie și necesită tratament. De asemenea, dacă menopauza nu se instalează până la vârsta de 55 de ani, femeile trebuie să facă analize amănunțite deoarece există riscul de hiperplazie de endometru sau cancer de sân.

Care sunt etapele menopauzei?

Etapele prin care fiecare femeie trece în perioada menopauzei sunt:
Perimenopauza, numită și tranzitia spre menopauza. Se refera in general la perioada cuprinsa intr sfarsitul anilor 40 si inceputul anilor 50. Este perioada în care fertilitatea scade, producția de hormoni sexuali feminini se diminuează și ciclurile menstruale devin neregulate si durează maxim un an de la ultima menstruație..
Menopauza reprezinta perioada de un an de la ultima menstruație.
Postmenopauza se considera perioada care incepe dupa doi ani de la ultima menstruatie.

Factori care pot favoriza menopauza

O serie de influente de mediu, genetice si chirurgicale pot sa grabeasca imbatranirea ovariana. De exemplu , fumatul grabeste instalarea menopauzei cu aproximativ 2 ani. In plus, chimioterapia, radioterapia, chirurgia ovariana si histerectomia pot conduce catre o menopauza mai timpurie.
– factori genetici – femeile care au un istoric familial de menopauză precoce pot intra mai devreme la menopauză. Conform studiilor, insuficiența ovariană prematură se poate transmite cu o frecvență de 4- 30%.
– stil de viață – femeile care au un stil de viață dezechilibrat, sunt supuse stresului, surmenajului și au tulburări de somn sunt mai predispuse să intre la menopauză.
– boli cronice – anumite boli cronice pot fi responsabile de debutul menopauzei precoce.

Simptomele menopauzei

Menopauza confirmată – când deja a trecut un an de la ultima menstruație – este precedată de premenopauză. Schimbările hormonale sunt cauza neplăcerilor care pot apărea în această perioadă:
Modificari in ciclul mestrual (cicluri mai scurte, mai lungi, sangerari neregulate- mai abundente, mai usoare, spotting)
– Bufeuri
– Transpiratii nocturne
– Tulburari de somn
– Depresie
– Iritabilitate
– Pierderea capacitatii de concentrare
– Uscaciune vaginala
– Scaderea libidoului
– Dispareunie
– Cefalee, vertij
– Dureri articulare
– Piele uscata
– Crestere in greutate

Cum se pune diagnosticul de menopauză

Pentru a se diagnostica menopauza sunt necesare teste de sânge și de urină, astfel determinându-se activitatea hormonală. De asemenea, consultul ginecologic, însoțit de examen pelvian, poate determina uscăciunea vaginală.
O femeie in varsta de 50 ani, cu cicluri neregulate, bufeuri si uscaciune vaginala ar trebui sa fie considerata in tranzitia spre menopauza. Alte teste ar fi nivelurile FSH sau de estradiol.

Cum te poate ajuta consilierea la menopauză?

Menopauza este o schimbare majoră în viața unei femei, cu un impact psihologic important. Dacă este însoțită și de simptome fizice care afectează calitatea vieții (insomnii, bufeuri, incontinență urinară, uscăciune vaginală, obezitate, diminuarea dorinței sexuale, anxietate sau depresie) este recomandat să apelăm la consilierea medicală.
După evaluarea pacientei și în funcție de necesitățile acesteia, medicul poate recomanda terapia de substituție hormonală (eficientă pe termen scurt, mai ales în premenopauză), terapia non-hormonală, tratamente pentru patologiile asociate menopauzei, până la un regim sănătos de viață.
Terapia de substituție hormonală are rolul de a diminua și reduce simptomele menopauzei, cu impact pozitiv asupra bufeurilor și a transpirațiilor nocturne, totodată contribuind remarcabil la lubrifierea vaginală și la menținerea colagenului în piele.
Terapia de substituție hormonală nu poate fi administrată în orice condiții. Astfel, cancerul de sân, cancerul endometrial, endometrioza, fibroamele uterine voluminoase, hemoragiile genitale de origine necunoscută, afecţiunile hepatice, hipertensiunea arterială și accidentele vasculare cerebrale reprezintă contraindicații ale hormonoterapiei. Aportul de calciu și vitamina D devine esențial pentru prevenirea degradării osoase și apariția osteoporozei. De asemenea, stilul de viață adoptat este important pentru prevenirea afecțiunilor cardiovasculare

Analize recomandate

În această perioadă este foarte important să se evalueze starea de sănătate, prin efectuarea unor analize de laborator: colesterol total, trigliceride, HDL colesterol, LDL colesterol, LDL oxidat, glicemie, FSH, estradiol, hormoni tiroidieni (TSH, FT4), vitamina D, examen citologic în mediu lichid, calciu urinar.